IOAN ROMEO ROȘIIANU

 SCRISOARE DESPRE ATUNCI CÂND ÎMI ESTE DOR DE TINE ȘI DE MAMA MEA MARIA

Iubito, în apropierea bisericii joase-n care-mi înnod

rugăciunile șoptite pe ața subțire de-acum a vieții

aerul mirose a smirnă și tămâie, soarele a blid și asfaltul

crăpat a nisip scos din râul poluat

 a alge miroase ca atunci când îți încurcai urmele pe malul 

oceanului în care n-am ajuns niciodată

atunci i-am spus soarelui unde ne va găsi dimineața după

ce ne-am ascuns în brațele iubirii din vis

am legat amintiri ca mama colțul batistei în care-și ținea

banii

așa a fost, Iubito și un dor imens mi s-a făcut de mama

de ochii ei albaștri de părul cărunt căzut pe umerii obosiți 

de atâta muncă și viață mi s-a făcut.

(Mai știi după ce am văzut că nu m-ai știut prețui am

plecat și tu ai învățat din senin ce e ăla regretul iubirii?? )

Așa a fost, Iubito și după ce am plecat singurul meu noroc 

a venit din faptul că sufletul meu a știut mereu să se

vindece singur

atunci te-am rugat să fii atenteă când mă rănești că poate

Dumnezeu mă iubește

atunci ți-am spus că singurul din lume care se gândește la

mine mereu sunt eu că mama mea nu mai există 

nimeni nu se mai uită limpezindu-se în ochii mei pe stradă 

oameni îmi ocolesc umbra cu care am greșit asfințitului 

când n-am venit la întâlnirea cu tine

minciuna este sfârșitul încrederii spunea mama și sfârșitul

încrederii este sfârșitul iubirii

nu amăgești oamenii pe care-i iubești, Iubito

abia azi este acel azi adevărat și bun de trăit abia azi eu

sunt acum cu adevărat aici.

(Mai știi când ți-am spus că imposibilul poate fi împărțit)

.........................................................................................

dar mă întreb pentru mine cine se mai teme astăzi.

VARA DIN SUFLET, EDITURA ECREATOR, BAIA MARE, 2023